Celule de sânge de la un om de 80 de ani, readuse în laborator la o vârstă moleculară sub 20 de ani
Nu e un tratament, ci o dovadă că vârsta biologică a unei celule se poate șterge fără a o trece prin stadiul de celulă stem pluripotentă. Un model de laborator care ajută la înțelegerea îmbătrânirii.
Cercetători de la Spitalul Universitar și Universitatea din Bonn, împreună cu o echipă de la RWTH Aachen, au transformat celule din sângele unui om de 80 de ani în celule stem neurale. Măsurate cu așa-numitele ceasuri epigenetice, celulele au arătat semnături moleculare corespunzând unei vârste sub 20 de ani, adică un recul de aproximativ 60 de ani. Rezultatul a apărut în revista Aging Cell, iar articolul este cel indicat de comunicatul universității.
Este important de spus de la început: lucrarea este făcută în laborator, pe celule în cultură. Nu este un tratament și nu arată că un om ar putea fi întinerit. Sursa o prezintă ca pe un model de laborator pentru a studia cum își recapătă celulele caracteristicile tinere.
Cum funcționează
Echipa condusă de profesorul Oliver Brüstle, directorul Institutului de Neurobiologie Reconstructivă din Bonn, a pornit de la precursori imaturi ai globulelor roșii. Aceștia au fost convertiți direct în celule stem neurale cu ajutorul unor factori de transcripție, fără a trece prin stadiul de celulă stem pluripotentă, calea folosită de obicei în reprogramare. Sursa nu numește factorii folosiți.
Vârsta biologică a fost estimată cu ceasuri epigenetice, care citesc modificările chimice ale ADN-ului. Potrivit ScienceDaily, reducerea a fost evidențiată după 50 de zile, iar procesul a fost urmărit peste 100 de zile. Titlul lucrării vorbește despre o achiziție treptată a identității celulare și despre o „de-îmbătrânire” epigenetică în timpul conversiei.
Ce urmează și limitele
Din relatarea sursei nu reiese un număr de donatori, iar totul pare să pornească de la o singură persoană, așa că rezultatul trebuie reprodus pe mai multe probe. Lucrarea nu include studii pe oameni. Munca a fost finanțată de programul european Horizon 2020, de Fundația Germană pentru Cercetare (DFG) și de ministerul federal german al cercetării.
Miza este înțelegerea mecanismului: dacă știm cum își pierd celulele urma vârstei în timpul conversiei, putem căuta ținte pentru studiul îmbătrânirii, fără să promitem ceva ce datele nu arată încă.