Celule stem au refăcut mișcarea la șoareci după accident vascular cerebral
Accidentul vascular afectează un adult din patru, iar jumătate dintre supraviețuitori rămân cu sechele permanente. Un tratament experimental cu celule stem a reparat țesutul cerebral și a restabilit mișcarea la șoareci, un prim pas spre o terapie care ar putea repara creierul uman.
La Universitatea din Zurich, un transplant de celule stem neurale a reparat țesutul cerebral distrus de accident vascular cerebral la șoareci, a restabilit mișcarea animalelor și a produs neuroni noi care au comunicat cu restul creierului. Este un rezultat preclinic, obținut pe animale de laborator, dar publicat în Nature Communications, o revistă cu recenzie riguroasă de la egal la egal.
Accidentul vascular cerebral afectează aproximativ unul din patru adulți de-a lungul vieții, iar circa jumătate dintre supraviețuitori rămân cu paralizii sau dificultăți de vorbire, potrivit cercetătorilor. Odată ce celulele creierului mor, deteriorarea era considerată până acum permanentă, pentru că nu exista niciun tratament care să reconstruiască țesutul afectat.
Cum funcționează
Echipa condusă de Christian Tackenberg și Rebecca Weber, în colaborare cu Ruslan Rust de la Universitatea din California de Sud și cu Centrul pentru Cercetarea Celulelor iPS de la Universitatea Kyoto, a folosit celule stem neurale umane obținute din celule stem pluripotente induse. La o săptămână după ce au provocat accidente vasculare permanente la șoareci modificați genetic să nu respingă celulele umane, cercetătorii au transplantat celulele stem direct în zonele afectate ale creierului.
Pe parcursul a cinci săptămâni, celulele transplantate au supraviețuit integral, iar majoritatea s-au transformat în neuroni care au comunicat cu celulele deja existente în creier, o condiție esențială ca noii neuroni să facă parte din rețele funcționale, nu doar să existe izolat. Tratamentul a mai declanșat formarea de vase de sânge noi, a redus inflamația și a întărit integritatea barierei hemato-encefalice, bariera de protecție dintre sânge și țesutul cerebral. Toate aceste schimbări s-au tradus în îmbunătățiri concrete de mișcare, măsurate cu analiză asistată de inteligență artificială a modului de mers al animalelor.
Ce urmează
Un detaliu important pentru aplicarea clinică: transplantul a funcționat mai bine atunci când a fost făcut la o săptămână după accidentul vascular, nu imediat, ceea ce ar da medicilor timp să pregătească tratamentul în loc să îl aplice în plină urgență. Cercetătorii lucrează acum la un mecanism de siguranță care să prevină creșterea necontrolată a celulelor stem în creier și la o metodă mai puțin invazivă de livrare, prin injecție endovasculară în loc de intervenție directă pe creier.
Terapii similare cu celule stem induse sunt deja în teste clinice pentru boala Parkinson în Japonia, iar Tackenberg spune că accidentul vascular ar putea fi una dintre următoarele afecțiuni pentru care devine posibil un studiu clinic pe oameni. Rezultatele rămân însă, deocamdată, la stadiul de experiment pe șoareci. Trecerea la om necesită ani de teste suplimentare de siguranță, iar cercetătorii înșiși subliniază că mai sunt obstacole de depășit.