luni, 28 septembrie 2026 Abonează-te
reușite.ro

Numai reușite verificate.

Spațiu

Cercetătorii au descifrat cum a golit superfurtuna solară din 2024 centura de radiații a Pământului

Aurora boreală surprinsă din satelit deasupra Canadei, fenomen asociat furtunilor geomagnetice
Foto: NOAA/CIRA / Wikimedia Commons (domeniu public)
De ce contează

Înțelegerea exactă a modului în care o furtună solară golește centura de radiații a Pământului poate ajuta la protejarea sateliților și a sistemelor GPS de care depindem, de la agricultură la navigație.

O echipă condusă de Xingzhi Lyu a descifrat mecanismul exact prin care superfurtuna geomagnetică din mai 2024, cea mai puternică de la furtunile de Halloween din 2003, a golit brusc centura exterioară de radiații Van Allen a Pământului de electroni de mare energie. Rezultatul, publicat în AGU Advances, ajută la o mai bună protecție a sateliților în viitoarele furtuni solare.

Furtuna din mai 2024 a umplut cerul nopții cu aurore vizibile în multe zone ale lumii și a perturbat infrastructuri precum semnalele GPS folosite de utilajele agricole.

Cum a fost descifrat mecanismul

Folosind date de la satelitul japonez Arase și simulări cu modelul VERB (Versatile Electron Radiation Belt), cercetătorii au identificat două procese care au acționat simultan: pe de o parte, o „umbrire a magnetopauzei”, care a transportat electronii spre exterior și i-a eliberat în spațiu, iar pe de altă parte, o dispersie locală de unde, care a împins alți electroni spre interior, în atmosfera înaltă a Pământului.

Cheia, arată studiul, a fost sincronizarea: transportul brusc al electronilor spre exterior a trebuit să înceapă aproape simultan cu o comprimare puternică a magnetosferei Pământului, pentru ca simulările să corespundă cu ce au observat instrumentele.

De ce contează pentru noi

Furtunile geomagnetice pot fi periculoase pentru sateliți, iar înțelegerea exactă a acestor mecanisme îmbunătățește prognoza meteo spațială și evaluarea riscurilor pentru infrastructura de pe care ne bazăm, de la GPS agricol la comunicații. Cercetătorii avertizează însă că modelele standard de prognoză meteo spațială încă „nu surprind cu acuratețe” sincronizarea foarte strânsă dintre aceste procese, semn că modelele de prognoză mai au nevoie de îmbunătățiri.

Sursă: Phys.org / AGU Advances