Doar 15 până la 25 de specii de copaci fac cea mai mare parte a muncii de refacere a pădurii amazoniene
Un studiu pe peste 25.000 de arbori arată care specii pionier readuc rapid pădurea la viață după defrișare, cunoștințe esențiale pentru ca Brazilia să își respecte angajamentul de a reface 12 milioane de hectare de pădure.
Un studiu condus de Muzeul Emilio Goeldi din Pará, Brazilia, a analizat mai mult de 25.000 de arbori și palmieri din patru zone din estul Amazoniei și a descoperit că doar 15 până la 25 de specii de copaci fac cea mai mare parte a muncii de regenerare a pădurii și de stocare a carbonului, în anii de după defrișare.
Cum funcționează
Aceste specii "pionier", printre care Cecropia palmata, Inga alba și palmierii inajá și babassu, cresc rapid și tolerează condiții dure: sol sărac și expunere puternică la soare. Ele produc frunziș abundent, care îmbogățește solul cu materie organică, și reduc temperatura de sub coroana lor cu până la 6 grade Celsius, creând astfel condiții favorabile pentru speciile de pădure matură, care au nevoie de umbră ca să se dezvolte.
Cercetătorii au urmărit parcele de pădure secundară, adică pădure crescută pe teren defrișat anterior, cu vârste între 1 și 60 de ani. Rezultatele au fost publicate în revista Global Change Biology, în august 2026.
Amazonia are, în prezent, păduri secundare cât suprafața Uruguayului, iar Brazilia s-a angajat, prin Acordul de la Paris, să refacă 12 milioane de hectare de pădure. Cunoscând exact ce specii accelerează cel mai mult recuperarea, autoritățile și organizațiile de reîmpădurire pot ținti aceste specii-cheie în programele de plantare, în loc să încerce să reintroducă la întâmplare sute de specii deodată.
Contextul e unul serios: în ultimele patru decenii, în Brazilia a fost defrișată o suprafață de pădure cât toată Spania. Studiul a acoperit doar patru zone din estul Amazoniei, nu întregul bazin, așa că rămâne de văzut cât de bine se aplică modelul și în alte regiuni ale pădurii tropicale.
Sursă: Phys.org