Doi sateliți noi au intrat în funcțiune în Galileo, sistemul de navigație al Europei
Peste cinci miliarde de telefoane din lume folosesc semnalul Galileo. Doi sateliți în plus înseamnă poziționare mai sigură și mai puțin risc ca o defecțiune să lase utilizatorii fără serviciu.
Europa are de pe 23 iulie 2026 doi sateliți în plus care lucrează efectiv în constelația Galileo, sistemul propriu de navigație prin satelit. Este vorba de sateliții numerotați SAT 33 și SAT 34, anunță Agenția Spațială Europeană. Amândoi au fost lansați împreună pe 17 decembrie 2025, în misiunea L14, iar acum au trecut de toate testele și transmit oficial semnal către utilizatori.
Drumul de la lansare la serviciu real nu este scurt. SAT 33 a intrat în funcțiune în mai 2026, iar SAT 34 abia pe 23 iulie. Între lansare și acel moment, fiecare satelit este adus pe poziția lui de pe orbită, i se verifică ceasurile atomice, antenele și sursa de energie, apoi semnalul lui este comparat cu al restului constelației. Doar după ce trece toate aceste verificări este declarat utilizabil.
ESA precizează că misiunea L14 a realizat cea mai precisă injectare pe orbită obținută vreodată pentru un satelit Galileo. Practic, lansatorul a plasat sateliții atât de aproape de poziția dorită încât aceștia au avut nevoie de mai puțin combustibil propriu pentru corecții, combustibil care rămâne astfel disponibil pentru manevre în anii următori.
De ce contează pentru un om obișnuit
Galileo este folosit, potrivit ESA, de peste cinci miliarde de utilizatori de smartphone la nivel global, iar toate telefoanele vândute pe Piața Unică europeană sunt garantat compatibile cu Galileo. Telefonul dumneavoastră nu ascultă un singur sistem, ci combină semnalul american GPS cu cel european Galileo și cu altele. Cu cât sunt mai mulți sateliți vizibili pe cer, cu atât poziția calculată este mai stabilă, mai ales între blocuri înalte sau în zone cu recepție dificilă.
Al doilea câștig, mai puțin vizibil dar la fel de important, este redundanța. O constelație cu rezerve suportă mai bine defecțiunea unui satelit fără ca serviciul să se degradeze pentru utilizatori. ESA descrie exact acest lucru drept principalul beneficiu al celor doi sateliți noi, alături de continuitatea furnizării de date.
Programul este împărțit între mai multe instituții europene. Comisia Europeană îl gestionează și îl finanțează, ESA se ocupă de proiectare, dezvoltare, calificare tehnică și de achiziția lansărilor, iar Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, EUSPA, este furnizorul de servicii. Operarea de zi cu zi se face din centrul de control Galileo din Germania.
Ce urmează
Din prima generație Galileo mai sunt de lansat patru sateliți, iar următoarea pereche este planificată pentru finalul lui 2026, spune ESA. Merită notat și un detaliu de inginerie pe care agenția îl subliniază: Galileo este singurul program care a trimis sateliți de aceeași masă pe aceeași orbită folosind patru lansatoare diferite, Soyuz, Ariane 5, Falcon 9 și Ariane 6. Este o formă de asigurare împotriva blocajelor. Dacă o rachetă nu este disponibilă, programul nu se oprește.