Două specii noi de melci de 6 milimetri, cu „ușă” la cochilie, descoperite în Muntenegru
Descoperirea arată că Europa încă ascunde animale necunoscute științei. Ea vine cu o urgență: canionul Komarnica, unde a fost găsită una dintre specii, ar putea fi afectat de un lac de acumulare propus pentru o hidrocentrală.
O echipă internațională de cercetători și voluntari a descris două specii noi de melci terestri din nordul Muntenegrului: Cochlostoma dobrido, din regiunea Durmitor, și Cochlostoma komarnica, din regiunea Komarnica. Studiul a apărut în Biodiversity Data Journal, în iulie 2026, iar Menno Schilthuizen este primul autor.
Melcii au în jur de șase milimetri lungime și cochilii conice. La coada lor au un disc circular care închide deschiderea cochiliei ca o ușă. Se hrănesc cu alge și licheni de pe stânci calcaroase, iar ochii lor sunt pe părțile laterale ale capului, nu pe tentacule.
Descrierea oficială a speciilor poartă semnătura a 23 de autori, printre care cercetători, o cetățeană-cercetător din Olanda și membri ai Societății Ecologilor din Muntenegru, ceea ce arată cât de colectivă a fost munca de teren.
Cum au fost găsiți
Materialul vine din expediții organizate între 2018 și 2025 de Taxon Expeditions, împreună cu Taxon Foundation și Societatea Ecologilor din Muntenegru. Au participat cercetători, studenți locali, conservaționiști și cetățeni pasionați din mai multe țări. Potrivit ScienceDaily, identificarea speciilor a cerut analize genetice. Studiul menționează și analiza cochiliilor, examinarea anatomiei reproductive și analiza filogenetică moleculară.
Miza pentru conservare
Potrivit ScienceDaily, care a relatat studiul, canionul Komarnica este amenințat de un proiect de lac de acumulare pentru o hidrocentrală, care ar putea distruge ecosistemul înainte ca biodiversitatea lui să fie documentată complet. Trebuie spus că studiul descrie speciile, nu evaluează starea lor de conservare, deci nu știm încă cât de rare sunt. Publicăm reușita pentru că e o descoperire științifică concretă, revizuită, cu nume și localități precise.
Sursă: Biodiversity Data Journal (Schilthuizen et al., 2026)