Inima umană se poate reface parțial după infarct, arată primul studiu pe țesut viu
Cercetătorii au demonstrat, pentru prima dată pe țesut cardiac uman viu, că celulele mușchiului inimii se pot multiplica după un infarct. Descoperirea deschide o direcție reală spre tratamente care să amplifice regenerarea naturală a inimii.
Multă vreme, manualele de medicină au tratat inima ca pe un organ care nu se poate reface: odată mort, mușchiul cardiac afectat de un infarct rămâne mort, iar țesutul cicatricial îi ia locul. Un studiu al Universității din Sydney, publicat în revista Circulation Research, arată acum că lucrurile nu stau chiar așa. Pentru prima dată la om, cercetătorii au observat celule ale mușchiului inimii aflate în plin proces de diviziune, la scurt timp după un infarct.
Descoperirea le aparține dr. Robert Hume și profesorilor Sean Lal și Paul Bannon, de la Facultatea de Medicină și Sănătate a Universității din Sydney, împreună cu echipe de la Royal Prince Alfred Hospital și The Baird Institute. Fenomenul, numit mitoză (diviziunea celulară), fusese văzut anterior doar la șoareci de laborator. Confirmarea lui pe țesut uman viu schimbă o presupunere veche despre limitele biologice ale inimii.
Cum au făcut cercetarea
Echipa a lucrat cu probe de țesut cardiac viu, recoltate de la pacienți aflați pe masa de operație pentru bypass coronarian la Royal Prince Alfred Hospital, în Sydney. Au comparat zone de inimă afectate de boală cu zone sănătoase ale acelorași pacienți și au căutat semne directe de diviziune celulară în mușchiul cardiac.
Semnalul a fost clar: în zonele afectate de infarct, celulele musculare ale inimii intrau în mitoză, adică se pregăteau să se multiplice, un proces pe care inima adultă îl face de obicei extrem de rar.
Ce urmează
Descoperirea nu înseamnă că infarctul a devenit dintr-o dată reversibil. Capacitatea naturală de regenerare observată este mult prea mică pentru a înlocui tot mușchiul distrus în timpul unui atac de cord. Chiar cercetătorii au fost tranșanți în privința asta: „Deși noua descoperire a regenerării celulelor musculare este interesantă, ea nu este suficientă pentru a preveni efectele devastatoare ale unui infarct”, se arată în studiu.
Miza reală stă în pasul următor: dacă acest mecanism natural, oricât de slab, poate fi identificat și amplificat medicamentos, s-ar putea deschide o cale nouă spre tratamente pentru insuficiența cardiacă, o boală care afectează aproximativ 144.000 de oameni doar în Australia și pentru care se fac anual doar circa 115 transplanturi de inimă.
Pentru moment, studiul rămâne o dovadă de concept, obținută pe un număr limitat de probe umane. Următorul pas pentru echipa din Sydney este să înțeleagă exact ce declanșează diviziunea acestor celule, ca bază pentru viitoare terapii de regenerare cardiacă.
Sursă: ScienceDaily / Circulation Research (Universitatea din Sydney)