Peștii damigella accelerează vindecarea coralilor răniți, arată un experiment
Un experiment de 21 de zile în Polinezia Franceză arată că peștii damigella grăbesc vindecarea coralilor răniți, cu până la 55% la rănile mari, un aliat neașteptat pentru recifele stresate de căldură.
Un experiment desfășurat în largul insulei Mo’orea, în Polinezia Franceză, arată că peștii damigella (Dascyllus flavicaudus) grăbesc semnificativ vindecarea coralilor răniți din specia Pocillopora, un tip de corali ramificați răspândiți în tot Pacificul. Studiul, condus de Hayden Vega, doctorand la Universitatea din California, Berkeley, a fost publicat pe 8 iulie 2026 în revista Biology Letters.
Cercetătorii au provocat răni de dimensiuni controlate, mici și mari, pe 72 de fragmente de corali de mărime identică, apoi au urmărit timp de 21 de zile, cu fotografii zilnice, cum se vindecă țesutul în prezența sau în absența peștilor. Rezultatul i-a surprins chiar și pe autori: coralii cu răni mici s-au vindecat cu 38% mai repede când aveau pești în preajmă, iar cei cu răni mari, cu 55% mai repede. Cu alte cuvinte, cu cât rana era mai gravă, cu atât ajutorul peștilor conta mai mult.
Cum ar putea funcționa
Echipa nu a stabilit încă mecanismul exact prin care damigellele grăbesc recuperarea. Cercetătorii iau în calcul trei explicații posibile, care nu se exclud reciproc: fecalele peștilor ar putea funcționa ca un fertilizant local pentru țesutul coralului, mișcarea constantă a peștilor printre ramuri ar putea îmbunătăți circulația apei și a oxigenului la nivelul rănii, sau pur și simplu prezența lor ar ține la distanță alți pești sau organisme care ar ciuguli țesutul expus.
Un indiciu suplimentar: eficiența fotosintetică a algelor simbiotice care trăiesc în țesutul coralului, esențiale pentru energia lui, scădea vizibil în absența peștilor. Relația dintre corali și peștii care locuiesc printre ramurile lor pare așadar mai strânsă decât se credea, nu doar adăpost oferit peștilor în schimbul nimicului, ci un sprijin activ la refacere.
De ce contează acum
Recifele de corali din toată lumea trec prin episoade tot mai dese de albire și stres termic, iar capacitatea lor de a se reface după deteriorare depinde de multe variabile pe care oamenii de știință abia încep să le înțeleagă. Descoperirea că un locatar comun al recifului, deloc exotic, poate accelera vindecarea rănilor deschide o direcție practică: protejarea populațiilor de damigella din jurul recifelor degradate ar putea fi o măsură simplă și ieftină, pe lângă restaurarea directă a coralilor.
Cercetătorii avertizează totuși că studiul a fost făcut într-un singur loc, pe o singură specie de coral și una de pește, în condiții experimentale controlate. Rămâne de văzut dacă efectul se păstrează la fel de puternic pe recife naturale, cu mai multe specii de pești și corali amestecate, și cât de mult contează fiecare dintre cele trei mecanisme propuse.
Sursă: Mongabay