Program de exerciții la pat de spital a dus 62% din bolnavii de inimă prea slabi înapoi pe lista de transplant
Mulți bolnavi de inimă ies de pe lista de transplant pentru că devin prea slabi cât timp așteaptă internați. Un program simplu de mișcare la pat le poate reda șansa la operație.
La Banner-University Medical Center din Phoenix, Arizona, un program de exerciții pentru bolnavii internați care așteaptă un transplant de inimă a scos în doi ani 56 la sută, apoi 62 la sută dintre participanți din zona de risc prea mare pentru operație. Programul, condus de cardiologul Radha Gopalan, a lucrat cu 56 de pacienți între 2023 și 2025, toți cu scoruri de fragilitate de 3 sau mai mult, prag la care riscul postoperator devine foarte ridicat pentru un transplant.
Ideea pornește de la o observație simplă: o singură zi de repaus la pat cere trei zile de recuperare pentru a reface forța musculară pierdută. Pentru un bolnav de inimă internat săptămâni sau luni în așteptarea unui organ, acest declin muscular îl poate scoate definitiv de pe lista de transplant. Programul de la Phoenix a încercat să inverseze acest proces chiar în timp ce pacientul rămâne internat.
Cum funcționează
Pacienții se antrenează pe biciclete reclinate, biciclete staționare cu șezut și biciclete doar pentru brațe, direct pe secția de telemetrie, sub supravegherea unor fiziologi specializați în exercițiu. Benzile de alergare au fost eliminate intenționat din echipament, din cauza riscului de cădere la pacienți slăbiți. Scorul mediu de fragilitate al participanților a scăzut de la 2,5 la 1,5 pe o scală de 5, sub pragul de 2 folosit ca reper pentru a fi considerat eligibil pentru operație.
Rezultatul cel mai important pentru echipa medicală nu a fost doar îmbunătățirea condiției fizice, ci faptul că programul nu a produs niciun eveniment advers, adică niciun deces, nicio complicație și nicio cădere în rândul celor 56 de pacienți monitorizați.
Ce urmează
Programul a fost finanțat până acum prin donații către fundația spitalului. Echipa lui Gopalan caută acum finanțare de la NIH pentru a extinde colectarea de date și a documenta riguros rezultatele pe termen mai lung, inclusiv ce se întâmplă cu acești pacienți după transplant.
Rămâne de văzut dacă modelul poate fi reprodus în alte centre de transplant. Datele publicate arată doar procentul de pacienți care au ajuns înapoi pe lista de transplant, nu rezultatele finale ale operațiilor, iar studiul vine de la un singur spital, fără grup de control, deci nu poate fi tratat încă drept dovadă definitivă, ci drept un rezultat preliminar promițător.
Sursă: STAT News