Salsa, tango și antrenament mental: un program de stil de viață a redus declinul cognitiv cu 55% mai mult
Un studiu pe peste o mie de persoane arată că programele structurate, cu coaching constant și exerciții adaptate cultural, funcționează mult mai bine decât sfaturile generale de sănătate, la vârstnici cu risc de declin cognitiv.
Un program structurat de stil de viață, cu exerciții fizice adaptate cultural (inclusiv salsa și tango), dietă, antrenament cognitiv și suport social constant, a îmbunătățit gândirea vârstnicilor cu risc de declin cognitiv cu 55% mai mult decât un program educațional standard. Rezultatele, publicate în revista The Lancet, vin dintr-un studiu clinic randomizat făcut în 11 țări din America Latină.
Studiul, numit LatAm-FINGERS și finanțat de Alzheimer's Association, a fost condus de cercetătoarea Lucia Crivelli de la institutul neurologic Fleni din Buenos Aires. A cuprins 1.065 de persoane în vârstă, în 12 centre din 11 țări latino-americane, urmărite timp de doi ani.
Cum a arătat programul
Participanții au fost împărțiți în două grupuri. Primul, cu 539 de persoane, a primit un program intensiv: coaching continuu, exerciții fizice supravegheate, consiliere nutrițională pe o variantă a dietei MIND adaptată cu alimente regionale, antrenament cognitiv pe calculator și 38 de întâlniri de grup. Al doilea grup, cu 526 de persoane, a primit doar educație periodică și patru întâlniri de grup, adică un echivalent al recomandărilor standard de prevenție.
La finalul celor doi ani, grupul cu programul intensiv a avut o îmbunătățire cu 55% mai mare a unui scor compus de cogniție globală. Participanții din acest grup au avut și rezultate semnificativ mai bune la memorie, funcție executivă și viteza de procesare a informației, potrivit autorilor studiului.
Ce urmează
Rezultatul confirmă și extinde concluziile programelor de tip FINGERS, testate inițial în Finlanda: structura și susținerea constantă contează la fel de mult ca recomandarea în sine, iar exercițiile familiare cultural, precum dansurile populare din regiune, cresc șansa ca oamenii să le țină pe termen lung.
Rămâne de spus cinstit ce nu arată studiul. Nu e o dovadă că declinul cognitiv sau demența pot fi prevenite garantat la fiecare persoană, ci că un program structurat, cu coaching regulat, produce o îmbunătățire măsurabilă mai mare decât sfaturile generale, la oameni deja expuși riscului. Nu se știe încă dacă efectul se menține și după cei doi ani cât a durat studiul.