luni, 28 septembrie 2026 Abonează-te
reușite.ro

Numai reușite verificate.

Spațiu

Telescopul James Webb a descoperit un tip complet nou de obiect ceresc: o stea cu o gaură neagră ascunsă în miez

Imagine de câmp adânc realizată de telescopul spațial James Webb (ilustrativă)
Foto: NASA, ESA, CSA, and STScI / Wikimedia Commons (Public domain)
De ce contează

Nu e nici stea obișnuită, nici quasar clasic. E ceva nou, prins de Webb la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang, și ar putea explica una din marile enigme ale astrofizicii: cum au apărut atât de repede găurile negre uriașe.

O echipă condusă de astronomi de la MIT a descoperit, cu ajutorul telescopului spațial James Webb, un tip de obiect ceresc pe care nimeni nu-l mai văzuse până acum, un fel de hibrid între o stea și o gaură neagră, botezat informal „stea-gaură neagră”. Obiectul, catalogat MoM-BH*-1, a fost identificat în universul timpuriu, la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang, și e descris într-un articol publicat în revista Nature.

Cercetarea a fost condusă de Rohan Naidu, bursier NASA Hubble la Institutul Kavli de Astrofizică și Cercetare Spațială al MIT, alături de directorul institutului Robert Simcoe și de studenta Wendy Sun. Ce i-a atras atenția a fost energia degajată de obiect: de o sută de miliarde de ori mai mare decât poate produce fizic orice stea cunoscută.

Cum arată

În centrul obiectului stă o gaură neagră estimată la aproximativ 100.000 de mase solare, înconjurată de un înveliș de gaz cam de mărimea sistemului nostru solar. Compoziția e neobișnuit de simplă: aproape exclusiv hidrogen și heliu, fără nicio urmă de metale, elementele grele pe care le găsim de obicei chiar și în stelele foarte vechi. Această puritate chimică sugerează că obiectul s-a format într-o etapă foarte timpurie a universului, înainte ca generații întregi de stele să fi „murdărit” cosmosul cu elemente mai grele.

Descoperirea contează pentru că răspunde parțial la o întrebare care frământă astrofizicienii de ani buni: cum au reușit unele găuri negre supermasive să crească atât de repede, la doar câteva sute de milioane de ani după nașterea universului. Un obiect ca MoM-BH*-1, o gaură neagră învelită într-un cocon dens de gaz primordial, ar putea fi tocmai veriga lipsă, etapa incipientă prin care trec aceste monștri cosmici înainte să devină quasarii uriași observați mai târziu.

Ce urmează

Cercetătorii sunt sinceri în privința incertitudinii: recunosc că „imaginea despre acest obiect evoluează foarte rapid” și că MoM-BH*-1 ar putea fi doar primul dintr-o categorie mai largă, încă neexplorată. Următorul pas e căutarea altor astfel de obiecte în datele deja colectate de Webb, pentru a vedea dacă fenomenul e o raritate sau o etapă obișnuită prin care trec găurile negre timpurii.

Sursă: MIT News, via Phys.org