Un „calamar" jurasic masiv, nemaivăzut, descris din Wyoming după 160 de milioane de ani
Un fosil lăsat ani la rând într-un sertar de muzeu arată că o familie de belemniți, considerată dispărută mai devreme, a supraviețuit în Jurasic. Se cunosc doar două exemplare.
Paleontologii au descris Wyoteuthis linsterorum, un nou gen și specie de belemnit, rudă dispărută a calamarilor și caracatițelor, care a trăit acum circa 160 de milioane de ani, în Jurasicul târziu (Oxfordian). Studiul a apărut în Papers in Palaeontology (2026), iar vestea vine printr-un comunicat al Universității din Manchester.
Ce îl face special
Scheletul intern (rostrul) al animalului este gros și în formă de butoi, circa 10 cm lungime și 6 cm lățime, față de 5 până la 10 cm lungime și 1 până la 2 cm grosime la belemniții obișnuiți din Wyoming. Sursa îl numește cel mai „durduliu" belemnit cunoscut. Întregul animal, cu brațe, este estimat la aproximativ 60 cm.
Fosilele provin din Formațiunea Sundance din Wyoming, care păstrează o mare interioară ce acoperea o mare parte din vestul SUA. Primul exemplar a fost găsit la sfârșitul anilor 1990 de dr. Burkhard Pohl și a stat nestudiat într-un sertar de muzeu. Al doilea, găsit lângă Ten Sleep de colecționarul Cliff Linster, a fost donat în 2019 Wyoming Dinosaur Center.
Cum s-a aflat
Scanările CT au permis examinarea structurilor interne fără a distruge fosilele și au legat animalul de o familie veche de belemniți, megateuthidide, despre care oamenii de știință credeau că dispăruse cu milioane de ani mai devreme. De aceea titlul lucrării îl numește „relict".
Limitele sunt clare. Se cunosc doar două exemplare, iar explicația că forma masivă l-ar fi ajutat să vâneze belemniți mai mici (Pachyteuthis) este doar o ipoteză, la fel ca presupunerea că raritatea ține de o specializare îngustă. Lungimea de 60 cm este o estimare. Imaginea de mai sus arată un alt belemnit, din Belgia, doar ca ilustrare a tipului de fosilă, nu exemplarul descris.