Un satelit ESA a terminat testele și oferă acum, gratuit, date despre apa Pământului oricui din lume
Apa dulce accesibilă e tot mai presată de schimbările climatice. Date gratuite despre umiditatea solului și zonele umede ajută cercetătorii să anticipeze secete și inundații mai devreme.
Misiunea HydroGNSS a Agenției Spațiale Europene (ESA), formată din doi sateliți lansați în noiembrie 2025, a încheiat opt luni de teste și verificări și a intrat oficial în operare științifică deplină. Datele colectate sunt acum disponibile gratuit, pentru oricine din lume, printr-o simplă înregistrare pe site-ul misiunii. Este prima misiune de tip Scout a ESA, dezvoltată în cadrul programului Earth Observation FutureEO, gândit pentru misiuni mai mici și mai rapid de construit decât marile misiuni clasice.
Cum funcționează
Sateliții folosesc o tehnică numită reflectometrie GNSS, adică prind semnale de bandă L emise de sateliții de navigație GPS și Galileo, după ce acestea se reflectă pe suprafața Pământului. Din felul în care aceste semnale se modifică la reflexie, misiunea extrage informații despre apă. Canalul coerent al instrumentelor măsoară apa de suprafață cu o rezoluție de 300 de metri de-a lungul traiectoriei satelitului, iar observațiile repetate în timp construiesc o acoperire tot mai completă a globului.
Datele HydroGNSS permit urmărirea umidității solului, a zonelor inundate și a mlaștinilor, a ciclurilor de îngheț și dezgheț, precum și a biomasei de la suprafața solului. Toate aceste măsurători alimentează cercetarea asupra ciclului apei pe Pământ și asupra modului în care schimbările climatice îi afectează disponibilitatea.
Ce urmează
Cei doi sateliți au fost proiectați, construiți și sunt operați de compania britanică Surrey Satellite Technology Ltd. Fiind prima misiune Scout a ESA, succesul HydroGNSS este privit și ca un test pentru ideea unor misiuni spațiale mai mici și mai ieftine, care pot ajunge mai repede la date utile decât marile misiuni clasice.
Comunicatul ESA nu oferă cifre despre precizia sau marja de eroare a măsurătorilor dincolo de rezoluția de 300 de metri, așa că evaluarea completă a utilității datelor pentru cercetători va veni abia pe măsură ce acestea vor fi folosite efectiv în studii publicate.
Sursă: ESA