Un satelit european a ajutat la ghidarea avioanelor în jurul norului vulcanic din Indonezia
Când vulcanul Anak Krakatau a erupt și a blocat mii de zboruri, un instrument laser aflat pe un satelit al Agenției Spațiale Europene a oferit meteorologilor date exacte despre altitudinea norului de cenușă, esențiale pentru siguranța aviației.
Pe 4 septembrie, vulcanul Anak Krakatau, aflat în Strâmtoarea Sunda, între insulele indoneziene Sumatra și Java, a erupt violent, trimițând în atmosferă un nor gros de cenușă și dioxid de sulf. Erupția a dus la întreruperea a mii de zboruri și a blocat sute de mii de pasageri în aeroporturi din regiune, pentru că cenușa vulcanică reprezintă un pericol serios pentru aviație: poate deteriora sau opri motoarele avioanelor, reduce vizibilitatea piloților și contaminează sistemele de alimentare cu aer ale cabinei.
Satelitul EarthCARE al Agenției Spațiale Europene (ESA), aflat pe orbită tocmai pentru studiul norilor și al aerosolilor atmosferici, a trecut deasupra zonei și a captat cu instrumentul său lidar, numit ATLID, profiluri verticale exacte ale norului vulcanic.
Cum a ajutat exact
ATLID este un tip de laser atmosferic capabil să măsoare altitudinea, concentrația și tipul particulelor dintr-un nor, strat cu strat. Datele au arătat că majoritatea aeronavelor comerciale zboară la aproximativ 10.700 de metri altitudine (nivelul de zbor FL350), în timp ce partea superioară a norului vulcanic se deplasa spre vest la aproape 15 kilometri altitudine (FL500). Instrumentul a reușit să detecteze particule mai grosiere de cenușă până la circa 6 kilometri altitudine.
Aceste date precise au fost esențiale pentru centrul de avertizare pentru aviație Darwin VAAC, administrat de Biroul Australian de Meteorologie, care a putut verifica exact la ce altitudine se afla partea periculoasă a norului și să emită recomandări de zbor mai sigure. Centrul european de prognoză meteorologică ECMWF și Universitatea din Reading, din Marea Britanie, au contribuit la interpretarea datelor.
Limitările
Instrumentul ATLID nu poate vedea prin straturi de nori foarte dense din punct de vedere optic, iar radarul CPR, celălalt instrument de pe EarthCARE, are sensibilitate limitată la particulele foarte fine de cenușă. Chiar și așa, episodul arată cum un satelit dedicat observării atmosferei, lansat pentru cercetare climatică, poate avea un rol direct și imediat în siguranța zborurilor comerciale.
EarthCARE este deja operațional, iar datele sale sunt disponibile în timp real pentru avertizările de aviație, nu doar pentru cercetare științifică ulterioară.