Un spital din Uganda a dus prescripțiile corecte de la 44% la 76% în doar șase luni
Fără bani în plus, doar prin educație și audit, un spital a redus drastic prescripțiile inutile de antibiotice și a crescut aderența la ghidurile clinice, exact genul de schimbare care protejează pacienții și încetinește rezistența la antibiotice.
La Itojo, un spital public din sud-vestul Ugandei, un audit intern din 2019 a descoperit o problemă serioasă: pacienții din ambulator primeau, în medie, trei medicamente per rețetă, cei internați patru, iar antibiotice apăreau în aproape 60% din prescripțiile din ambulator, multe dintre ele nejustificate. Șase ani mai târziu, o echipă de îmbunătățire a calității din spital a publicat rezultatele unui program care a schimbat radical aceste cifre, în doar șase luni.
Potrivit studiului, publicat ca preprint pe platforma medRxiv (deci încă nerevizuit de alți cercetători), rata prescripțiilor conforme cu ghidurile clinice a crescut de la 43,7% la 76,2%. În paralel, procentul rețetelor cu antibiotice a scăzut de la 83,4% la 65,3%, numărul mediu de medicamente per pacient a scăzut de la 3,35 la 2,66, iar rețetele cu medicamente generice, mai ieftine, au ajuns de la 78,6% la 94,1%.
Ce a schimbat, de fapt
Intervenția nu a implicat echipamente noi sau bani suplimentari, ci patru schimbări organizatorice: sesiuni de educație pentru cei care prescriu medicamente, distribuirea în format digital a ghidurilor clinice și a listei naționale de medicamente esențiale, restricționarea dreptului de a prescrie doar la personalul medical recunoscut, cu verificarea semnăturii, și cicluri periodice de audit al rețetelor, cu feedback direct către prescriptori.
E genul de intervenție care nu face titluri mari, dar are impact direct asupra siguranței pacienților și asupra rezistenței la antibiotice, o problemă globală de sănătate publică. Fiecare rețetă inutilă cu antibiotic contribuie la apariția bacteriilor rezistente, iar fiecare medicament nejustificat crește costurile pentru pacienți care, în multe cazuri, plătesc din buzunar.
Autorii sunt onești în privința limitelor. Deși prescrierea de antibiotice a scăzut vizibil, a rămas totuși ridicată, la peste 65%, ceea ce arată, spun ei, nevoia unei supravegheri continue, nu doar a unui proiect punctual. Rezultatul e totuși un exemplu concret de cât se poate schimba cu resurse minime, doar prin organizare mai bună și responsabilizare.