vineri, 13 noiembrie 2026 Abonează-te
reușite.ro

Numai reușite verificate.

Tehnologie

Un „tipograf” de ADN a reconstruit arborele genealogic al celulelor unui embrion de șoarece

Embrion de șoarece într-o placă Petri, imagine ilustrativă
Foto: Pazit Polak / Wikimedia Commons (CC BY 2.0)
De ce contează

Pentru prima dată se poate urmări, într-un singur embrion de mamifer, din ce celulă se trage fiecare celulă a viitorului corp. E o unealtă pentru a înțelege malformațiile congenitale, cancerul și celulele stem.

Echipa lui Jay Shendure de la University of Washington, împreună cu Chengxiang Qiu de la Dartmouth College, a folosit un sistem numit DNA Typewriter pentru a reconstrui arborele genealogic al celulelor unui embrion de șoarece, de la primele două celule până la formarea organelor. Studiul a apărut în revista Science pe 8 octombrie 2026. Lucrarea este făcută pe șoareci, deci este știință fundamentală, nu tratament.

Cum funcționează

Cercetătorii inserează în genomul unui ou fecundat de șoarece o secvență de înregistrare redesenată, numită „bandă”. La fiecare diviziune a celulei se adaugă un semn nou, în ordine strictă, astfel că secvența păstrează istoricul diviziunilor. Față de metodele mai vechi, ADN-ul nu este tăiat complet, ceea ce reduce stricăciunile pentru celulă și ștergerea înregistrărilor anterioare. Înregistrarea a acoperit primele 13,5 zile de dezvoltare embrionară, din 19 până la 21 cât durează gestația la șoarece.

Ce au aflat

Primele două celule au putut fi marcate, iar aproape toate celulele analizate au fost urmărite înapoi până la una dintre ele. Una dintre celulele fondatoare a dat mai mulți descendenți, dar ambele au generat un amestec similar de tipuri celulare, în proporții aproape egale. Celulele sângelui și retina și-au fixat destinul relativ devreme, iar stratul exterior al pielii mai târziu. Concluziile se potrivesc cu decenii de cercetări anterioare, dar acum au fost observate într-un singur embrion în dezvoltare.

Limitările

Eșantionul este mic: au încercat înregistrarea în 100 de ouă fecundate, iar doar 10 embrioni au putut fi examinați. Analiza detaliată s-a concentrat pe un singur embrion, la care sistemul a funcționat deosebit de bine. Autorii spun că metoda ar putea ajuta cândva la cercetarea malformațiilor congenitale, a tulburărilor de neurodezvoltare, a bolilor genetice, a cancerului și a ingineriei celulelor stem, dar aceste aplicații sunt deocamdată doar perspective.

Sursă: University of Washington / UW Medicine, via ScienceDaily (studiu în Science, DOI 10.1126/science.ael0508)