Vulturul codalb din Finlanda crește cu 9% pe an, după peste 50 de ani de monitorizare
O specie aproape dispărută din Europa s-a refăcut în Finlanda, iar datele a cinci decenii arată de ce a funcționat: protecție legală, medii mai curate și voluntari care au numărat cuiburi an de an.
Codalbul (Haliaeetus albicilla), cel mai mare vultur din nordul Europei, a ajuns să fie rar pe continent din cauza persecuției și a poluării. În Finlanda, povestea a avut un final bun: un studiu publicat în revista Oikos arată că ambele populații studiate, cea de pe coasta Mării Baltice și cea din Laponia, au crescut cu aproximativ 9% pe an.
Cercetătorii de la Universitatea din Turku, Universitatea din Helsinki și Institutul Ornitologic Elvețian au analizat peste 50 de ani de date. Ei au folosit numărători de perechi și pui din 2.468 de cuiburi, aflate în aproape 1.000 de teritorii, plus informații de inelare, reobservări, recuperări de păsări moarte și identificare genetică pentru 7.179 de indivizi. Autoarea principală a lucrării este Carina Nebel, de la Universitatea din Turku.
Cum arată recuperarea
Creșterea a fost susținută în ambele zone de supraviețuirea mare a adulților, un lucru tipic pentru păsările răpitoare cu viață lungă. Detaliile diferă însă între cele două regiuni. Pe coasta Mării Baltice, multe exemplare tinere supraviețuiesc bine, dar competiția pentru locurile de cuibărit crește. În Laponia, adulții supraviețuiesc bine, dar puii și tinerii au șanse mai mici.
Concluzia autorilor este că tendințe similare de populație pot ascunde structuri demografice diferite. Cu alte cuvinte, simpla numărătoare a păsărilor nu este suficientă pentru a înțelege cum se face o revenire.
Ce a contat
Potrivit relatării Phys.org despre studiu, redresarea a fost atribuită protecției legale a speciei și mediilor mai curate, după perioada de persecuție și poluare. Un rol important l-a avut și monitorizarea pe termen lung de către grupul de lucru pentru codalb, întâi sub egida WWF Finlanda, iar acum a Fundației Osprey, bazată pe voluntari.
Ce spune cinstit studiul
Lucrarea descrie recuperarea de până acum, nu o prognoză și nici un plan de management. Competiția tot mai mare pentru teritorii pe coasta baltică sugerează că ritmul de creștere nu poate continua la nesfârșit. Faptul că cele două populații se refac prin mecanisme diferite înseamnă și că măsurile de protecție ar putea cere abordări diferite în fiecare regiune.
Sursă: Oikos (Universitatea din Turku, Universitatea din Helsinki), via Phys.org