Zațul de cafea devine combustibil în 90 de secunde, fără să fie uscat înainte
Zațul de cafea se aruncă în cantități uriașe pentru că uscarea lui costă mai mult decât valorează. O echipă coreeană a sărit peste pasul uscării și l-a transformat în combustibil cu putere calorică apropiată de a cărbunelui, deocamdată în laborator.
Zațul rămas de la cafea poate fi transformat în cărbune vegetal cu putere calorică apropiată de cea a cărbunelui, în 90 de secunde și fără să fie uscat în prealabil. Metoda a fost pusă la punct de o echipă de la Institutul Coreean de Geoștiințe și Resurse Minerale (KIGAM), condusă de Taejun Park.
Problema pe care o rezolvă e mai puțin spectaculoasă decât pare, dar e foarte reală. Zațul iese din espressor cu aproximativ 55% apă. Orice metodă clasică de a-l transforma în combustibil cere mai întâi uscarea, iar uscarea consumă energie și timp, ceea ce face reciclarea nerentabilă. Așa că, în cea mai mare parte, zațul ajunge la gunoi.
Cum funcționează
Echipa a folosit piroliza cu flacără de plasmă. Se arde gaz petrolier lichefiat împreună cu aer comprimat, ceea ce creează o flacără de plasmă care ajunge la 900 de grade Celsius, sub presiune mare.
Trucul e că apa din zaț nu mai e un obstacol, ci devine parte din proces. Umezeala declanșează sute de mici explozii în interiorul granulelor, care sparg materialul și accelerează transformarea lui în biochar uscat și poros.
Cifrele raportate de echipă: masa scade cu 83,3%, puterea calorică crește cu circa 33%, iar produsul final ajunge la 29 de megajouli pe kilogram, comparabil cu cărbunele. Totul în 90 de secunde.
Ce urmează
Studiul a apărut în 2026 în Chemical Engineering Journal. Deocamdată vorbim despre rezultate de laborator. Autorii spun că vor extinde tehnologia la alte tipuri de deșeuri organice cu umiditate mare și că urmează optimizarea pentru scară industrială.
Aici stă și limita. Nu s-a demonstrat încă nici că procesul rămâne la fel de eficient la volum mare, nici că e rentabil economic atunci când se pune la socoteală gazul consumat pentru flacăra de plasmă.
Până atunci, rezultatul rămâne o demonstrație bună a unei idei simple. Un deșeu produs în cantități uriașe în fiecare zi poate deveni combustibil, dacă scapi de pasul care costa cel mai mult.
Sursă: Anthropocene Magazine